Treceți la conținutul principal

peisaje si gunoaie

Weekendul trecut am facut o iesire de duminica, asa, de voie buna, spre natura… dar cu regret pot spune, ca pe zi ce trece, parca orice iesire de scurta durata in weekend ma face sa imi reconsider gradina. Peste tot lume, galagie si murdarie… cand te uiti din masina unde vezi un loc de foc sau popas vezi murdarie. Gunoaie de parca ar fi trecut salbaticii pe-acolo. Vatra inconjurata de bolovani, peturi, badoage, conserve… Avem o tara minunata, dar murdara! Am fost la Tarnita, un lac frumos, dar efectiv nu ai unde sa te asezi intr-un mod civilizat. Unde s-a putut s-a construit, locuri private unde nu mai poti sede. Orice poiana inca “publica” este poluata in toate felurile, de la urlete si muzica data la maximum pana la omniprezentele plasticuri. De la coada lacului am luat-o pe partea cealalta. Un scurt popas unde am mancat ceva si fiindca am mers cu un jeep al unor prieteni am putut trece de o alunecare de teren mare si de bolovanii care blocau accesul. Nefiind umblat de mult drumul, natura parca parca isi reintra in drepturile ei, vegetatia aproape napadind drumul in totalitate. Un peisaj salbatic unde am si facut cateva fotografii, dar si aici urme de focuri, urmele romanului nost’ “civilizat”, vesnicele cutii de bere, sticle si conserve… Si cum urci ultima panta inspre Dangaul Mic, la o curba, rasuflarea iti este taiata de o minunatie de gunoi si la propriu si la figurat spus cat un munte, sute de metri patrati acoperiti din deal inspre vale cu gunoi menajer. Este incredibil! Cum se poate ca un sat intreg (cred eu) sa-si arunce in halul asta gunoaiele? Unde sunt primarul, consilierii, toti cei care ar avea un cuvant de spus si obligatia sa faca ceva? Pana acum am facut doar fotografii care ma ung pe mine la suflet, dar cred ca in curand voi apuca sa iau instantanee si cu gunoaiele astea, sa arat lumii ce popor civilizat suntem. Iar cu o zi inainte am fost la Bastionul Croitorilor, o zi dupa deschiderea lui cu mare fast… Si am fost intimpinat cu urmatoarele: va rugam asteptati sa se usuce pe jos, tocmai ce-am spalat podeaua! Ce frumos, nu? Normal, in perioada deschisa publicului. Iar pe zidul cetatii, alaturat o frumoasa doza de bere, un pahar si niste chistoace, pe care nu m-am putut abtine sa nu le fotografiez! Asta a doua zi dupa deschiderea oficiala a bastionului! Ce frumos! No more comments!...



trei intr-o barca... o zi de duminica pe lac la Tarnita, nu-i rau, nu?









si de aici se schimba peisajul parca...







parca sta timpul in loc...

si uiti de lume, chiar daca omul a creat acest lac...












si eterna noastra Daciuta... puf puf la deal, da mere, nu? culmea ca dupa 200 de metri nu a mai putut, iar soferul a luat-o la picior...



si chistoacele de la Bastion, frumos...











Comentarii

Postări populare de pe acest blog

tatal meu, arhitect Augustin Presecan, de suflet... si de amintire...

Una dintre ultimele lui poze... eu asa il tin minte mai bine, cu barba... si-a lasat-o in ultimii ani stati la Moscova.

Se scrie acum o carte despre Cluj, despre arhitectii urbanisti care au contribuit la ceea ce este acum urbea noastra, se afla si el in ea, ma bucura... fac in continuare o mica paranteza catre un articol de ziar aparut dupa revolutie pentru a-i schita sumar figura, pentru cei care nu au apucat sa il cunoasca.. din pacate si eu prea putin am putut sa povestesc cu el, a murit cand aveam 8 ani, el 45... i-am simtit lipsa tot timpul, chiar daca il aveam si il am cu mine in inima si gand peste tot...
-->
Mandrie a Tarii Motilor Arhitectul Augustin Presecan Exista oameni care desi au avut o viata relativ scurta, prin lucrarile si operele lor au reusit sa impuna posteritatii un respect deosebit fata de memoria, de numele lor, niciodata uitat. Un astfel de om a fost, fara tagada, arhitectul Augustin Presecan, om de certa valoare profesionala, creator al arhitecturii unor…

Pictura Claudiu Presecan @Targul de arta contemporana Art Safari 2015

Aflat la a 2-a editie, Targul de Arta Contemporana Art Safari din Bucuresti este organizat anul acesta la Cladirea Ciclop, in perioada 13-17 mai.
Va invit sa vizitati standul galeriei Artfooly deschis la etajul 3, unde voi expune o parte dintre cele mai recente tablouri ale mele, alaturi de lucrari ale sculptorului Dan Istrate.









Programul de vizitare Art Safari:

Miercuri, 13 mai, orele 12.00 – 21.00

Joi, 14 mai, orele 12.00 – 21.00

Vineri, 15 mai, orele 12.00 – 21.00

Sâmbătă, 16 mai, orele 12.00 – 04.00 (Noaptea muzeelor)

Duminică, 17 mai, orele 12.00 – 21.00

Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe www.artsafari.ro.

"Din impas către un nou început" de Aurel-Dragos Munteanu

Aurel-Dragoş MunteanuDin impas către un nou început(text tradus din limba engleză şi îngrijit de Tudor B. Munteanu)S-ar părea că trăim într-o lume avansată şi gata depăşită, în care totul e “după” sau “post-” altceva. Sfărşitul istoriei a fost proclamat, cu toate că motoarele sale nu au lucrat niciodată atât de energic. Postmodernismul şi post-postmodernismul caracterizează stări atât de fluente, încât nici un concept nu le poate determina conţinutul în mod adecvat.Dacă avem de-a face într-adevăr cu un punct terminus, este vorba mai degrabă de sfârşitul unei civilizaţii, adică de consumarea unui ciclu complet de scopuri şi mijloace pe care o parte a omenirii, Lumea Apuseană, le-a căutat şi le-a folosit pe parcursul ultimei jumătăţi de mileniu. Să numim această eră “umanismul” de dragul clarităţii, asumându-ne totodată riscul unei critici acerbe din partea celor care văd în asta numai “o ideologie burgheză – doctrina valorizării «omului» în sine, care ignoră diferenţele semnificative, …