Treceți la conținutul principal

Gânduri despre lume şi viaţa la greco-romanii din Pontul Stăng


VIAŢA omeneasca e, în generalitatea ei, lipsită de gânduri. Omul comun e prea trudit de munca lui zilnică pentru câştigarea existenţei, ca să mai aibă dorinţa de a se ìntrebà, care e rostul lui in lume. Iar asà zisuì om superior, artist, om de ştiinţă, nu-i tare deosebit, ìn reflexiile sale asupra vieţii, de muncitorul ogoarelor ori păstorul turmelor; omul superior e şi el, ìn aproape unanimitatea cazurilor, tot un τεχνίτης — meseriaş — afundat cu totul ìn specialitatea lui şi tot asà de opac pentru gandul metafizic ca şi un simplu plugar.

«Lumea» nu e, pentru omul obicinuit, Cosmosul, ci, ìn-nainte de toate, cercul cunoscuţilor, al concetăţenilor, al tovarăşilor de ocupaţie — spaţiul viu pana unde poate rasunà mica personalitate banală. «Concepţia despre lume» a omului obicinuit nu e nici etica, nici estetica, nici religioasă, ci naiv utilitarista; poporul e prin instinct hedonist; «lumea» lui şi «plăcerea» lui sunt factorii capitali ai vieţii lui sufleteşti.

Singura valorare posibilă a propriei fiinţe e, pentru omul obicinuit, aceea care ìi e data de «lumea» lui. Lauda, mustrare, distingere, condamnare, din afară: iată conţinutul conerei şi viu al vietii intime a individului; reacţia societăţii la actele lui e singura măsură a propriului suflet. Omul ţine să fie văzut: e dealtfel un instinct derivat din însăş dorinţa noastră de nemurire: a fi observat e o nemurire ìn miniatura; cu cât cineva simte că e mai mult observat, cu atâta se observă şi el mai mult pe sine, accentuează manifestările pentru cari i se pare că lumea il vede ìntr'o lumina favorabilă, suprimă — cât poate — aspectele sale defavorabile : individul se «stilizează»; înfăţişarea sa capata trăsături unitare, simplificate, sistematizate; omul devine «monumental» şi anume, după firea lui : foarte ornamentat şi «preţios», dacă sufletul lui e neastâmpărat; cu totul «doric», dacă e potolit.

Ceeace ìmpinge pe om mereu înainte în viaţa aceasta, adesea asà de mizerabilă, e plăcerea pe care o vede ori o bănueşte undeva in drumul lui. Odată zărită plăcerea, vai de acela care l'ar ìmpiedecà de a ajunge la ea: e de neìnchipuit câtă răscoală poate face ìn mica lui «lume» asà un fragment microscopie de protoplasma... Singură vederea morţii e ìn stare să-l turbure şi să-l silească a gândi asupra vieţii; dacă nu cumvà chiar atunci se mulţumeşte cu o judecată ìmprumutată dela tradiţie ori dela semenii sai mai vioi la suflet.

Dar zeii? Da, de sigur, sunt şi ei. Dar cât şi cum? Ei doară nu-s decât fantomele antropomorfe ale fricei noastre de necunoscut, ale nevoiei noastre de siguranţă ìn lumea deaici, şi — dacă e una şi dincolo *) — şi in lumea deacolo. Cel mai superstiţios om din popor, cât nu e sub presiunea imediată a unei primejdii, nu crede in nimic; când vine nevoia şi trebuie sa scape din ea, atunci repede-repede se pocăeşte şi cheamă in ajutor toţi zeii şi demonii. Odată scapat, redevine sceptic. E memoria scurtă a primitivului, la care ideile şi sentimentele sunt simple impulsii. Caci cultul zeilor, asà de acaparator, mai ales in lumea antica, nu e gând: el e simplă vrăjitorie, pompa şi reprezentaţie publică, praznic copios şi, in cel mai bun caz, petrecere artistica.

In viaţa individului izolat nenorocirea şi moartea sunt lucruri destul de rare: ca atare şi reflexia asupra lumii şivieţii e ceva excepţional.

Vasile Parvan, Memoriale, 1923


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

tatal meu, arhitect Augustin Presecan, de suflet... si de amintire...

Una dintre ultimele lui poze... eu asa il tin minte mai bine, cu barba... si-a lasat-o in ultimii ani stati la Moscova. Se scrie acum o carte despre Cluj, despre arhitectii urbanisti care au contribuit la ceea ce este acum urbea noastra, se afla si el in ea, ma bucura... fac in continuare o mica paranteza catre un articol de ziar aparut dupa revolutie pentru a-i schita sumar figura, pentru cei care nu au apucat sa il cunoasca.. din pacate si eu prea putin am putut sa povestesc cu el, a murit cand aveam 8 ani, el 45... i-am simtit lipsa tot timpul, chiar daca il aveam si il am cu mine in inima si gand peste tot... --> Mandrie a Tarii Motilor Arhitectul Augustin Presecan Exista oameni care desi au av ut o viata relativ scurta, prin lucrarile si operele lor au reusit sa impuna posteritatii un respect deosebit fata de memoria, de numele lor, niciodata uitat. Un astfel de om a fost, fara tagada, arhitectul Augustin Presecan, om de certa valoare profesionala, creator al

“Natura, ca stare de spirit si expresie”

Impresionismul, curentul care a schimbat cursul evolutiv al artelor, inceputul unei noi etape si care ne introduce totodata in problematica artelor vizuale al e secolului XX a fost un reper pentru lucrarile mele. Chiar daca ramine un concept studiat si clasat in acelasi timp el continua din adincurile subconstientului sa imi dicteze anumite traiecte si imagini. “Natura, ca stare de spirit si expresie” este o obsesie ce se regaseste de-a lungul unei intregi perioa de de creatie personala, incepind cu lucrarile cu o vadita tenta de inspiratie impresionista si post impresionista (din anii 1990 – 1991) si termini nd cu cele actuale, expresionist-abstracte. Lucrarile expuse alaturat se vor o retrospectiva a unei perioade parcurse, un drum in timp de zece ani si a unui concept asupra peisajului, a unor teme si idei care isi au originile izvorite din natura. Natura vie si in continua miscare, o natura precum apa curgatoare. O viziune concept ce m-a insotit mereu in creatia mea este s

Pictura Claudiu Presecan @Targul de arta contemporana Art Safari 2015

Aflat la a 2-a editie, Targul de Arta Contemporana Art Safari din Bucuresti este organizat anul acesta la Cladirea Ciclop, in perioada 13-17 mai. Va invit sa vizitati standul galeriei Artfooly  deschis la etajul 3, unde voi expune o parte dintre cele mai recente tablouri ale mele, alaturi de lucrari ale sculptorului Dan Istrate. Programul de vizitare Art Safari: Miercuri, 13 mai, orele 12.00 – 21.00 Joi, 14 mai, orele 12.00 – 21.00 Vineri, 15 mai, orele 12.00 – 21.00 Sâmbătă, 16 mai, orele 12.00 – 04.00 (Noaptea muzeelor) Duminică, 17 mai, orele 12.00 – 21.00 Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe  www.artsafari.ro .